De la piaţa comună la Europa cetăţenilor

În contextul deosebit de dur al Europei postbelice, prioritatea numărul unu era crearea unei pieţe comune , care să asigure prosperitatea economică. Pe măsură ce standardele de viaţă s-au îmbunătăţit, Uniunea Europeanăşi-a intensificat eforturile menite să consolideze drepturile sociale, acordând o importanţă sporită promovării valorilor democratice, drepturilor omului şi societăţii civile, precum şi luptei împotriva discriminării.

În acest context, s-au realizat progrese importante, printre care se numără:

• legislaţia referitoare la egalitatea dintre bărbaţi şi femei  în ceea ce priveşte accesul la muncă, formarea profesionalăşi evoluţia carierei, condiţiile de muncă, dreptul la remunerație egală, prestaţiile sociale şi dreptul la concediu pentru creşterea copilului
• reglementările vizând creşterea transparenţei instituţiilor UE , precum accesul la documente şi furnizarea mai multor informaţii cu privire la cheltuielile UE
• Ombudsmanul european– instituţie independentă menită să investigheze plângerile îndreptate împotriva instituţiilor UE pe motiv de administrare defectuoasă
• Carta drepturilor fundamentale  care reuneşte principiile fondatoare ale UE în materie de respectare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
• iniţiativele europene de comunicare , destinate să-i implice pe cetăţenii europeni în procesul de luare a deciziilor prin dezbateri, discuţii şi consultări publice.

Evoluând în pas cu vremea, UE defineşte şi alte drepturi, extinse la tot mai multe domenii. Printre priorităţile actuale se numără drepturile privind mediul durabil , protecţia consumatorilor  şi protecţia datelor .